Parlamentul European a aprobat joi primul pachet cuprinzător de reguli pentru reglementarea „Vestului Sălbatic” al criptomonedelor, în speranța protejării investitorilor împotriva abuzului și manipulării.

Statele membre ale UE au susținut deja legislația care acoperă criptoactivele, care includ criptomonede precum bitcoin și ethereum și alte jetoane tranzacționabile cu valoare asigurată de tehnologia blockchain, cum ar fi NFT-urile.

Regulile, aprobate acum de marea majoritate a parlamentarilor europeni, speră să dea formă acestei industrii care a fost afectată de scandaluri și eșecuri.

Unul dintre cele mai recente eșecuri ale schimbului de criptomonede s-a petrecut în noiembrie, când platforma FTX și casa sa de tranzacționare, Alameda Research, au dat faliment, dizolvând o afacere de tranzacționare virtuală care avea o valoare de piață de 32 de miliarde de dolari.

Comisarul UE pentru servicii financiare, Mairead McGuinness, a declarat în timpul unei dezbateri parlamentare, miercuri, că regulile ar fi reglementat activitățile FTX și ar fi prevenit, probabil, prăbușirea acesteia cu pierderi atât de mari pentru unii investitori.

Conform reglementării cunoscute sub numele de Markets in Crypto Assets (MiCA), furnizorii de servicii de cripto (CASP) trebuie să protejeze portofelele digitale ale clienților și vor fi răspunzători dacă pierd criptoactivele investitorilor.

„Credem că dacă FTX, de exemplu, ar fi fost prinsă sub jurisdicția UE, multe dintre practicile sale nu ar fi fost permise în conformitate cu MiCA”, a spus McGuinness la Strasbourg.

Furnizorii mari vor trebui, de asemenea, să declare consumul de energie, ca parte a eforturilor UE de a reduce amprenta de carbon a criptomonedelor.

O a doua reglementare privind transferurile de fonduri va duce la o supraveghere a tranzacțiilor cu criptoactive, aducând-o mai aproape de practicile tradiționale de finanțare.

UE spune că acest lucru va împiedica infractorii să folosească criptomonede pentru activități ilegale, cum ar fi spălarea banilor.

Reglementările „marchează sfârșitul erei Vestului Sălbatic pentru lumea nereglementată a criptoactivelor”, a declarat Ernest Urtasun, unul dintre parlamentarii UE care conduc legislația, în timpul dezbaterii.

„De peste un deceniu, lipsa reglementărilor a dus la pierderi masive pentru mulți investitori emergenți și a oferit un refugiu sigur pentru fraudă și rețele criminale internaționale”, a adăugat el.

– Crearea unui „mediu mai sigur” –

Unii au criticat însă proiectul de lege pentru că nu merge suficient de departe.

„În conformitate cu principiul proporționalității, CASP-urile semnificative ar trebui supuse atât unor cerințe mai stricte, cât și unei supravegheri sporite: niciunul dintre cele două nu este asigurat de MiCA”, a scris Elizabeth McCaul, membru al consiliului de supraveghere al Băncii Centrale Europene, într-o postare pe blog, luna aceasta.

Au existat, de asemenea, afirmații că regulamentul ar bloca inovația, dar McGuinness a respins sugestia.

„Ceea ce credem este că existența unui cadru de reglementare ar permite industriei să evolueze într-un mediu mai coeziv și mai sigur”, a spus ea.

Ea a adăugat că speră că regulile vor deveni un model pentru alte țări.

Regulile vor intra treptat în vigoare din iulie 2024, după ce statele membre UE le vor adopta în mod oficial.

De asemenea, UE se pregătește să introducă propuneri pentru un euro digital în cursul acestui an. (AFP)

Un artist german a stârnit un val de furie după ce a câștigat un prestigios premiu de fotografie cu o imagine care a fost generată cu ajutorul inteligenței artificiale.

Boris Eldagsen a respins în cele din urmă premiul oferit de Sony World Photography Awards după ce a declarat că astfel de competiții nu sunt încă pregătite pentru a gestiona creația AI.

Organizatorii premiilor l-au acuzat inițial pe artist de un comportament „derutant”, și au renunțat la o acuzație făcută într-o declarație ulterioară, după un răspuns al lui Eldagsen.

Mulți fotografi și artiști se tem că modul lor de existență e amenințat de instrumentele AI, care permit oricui să creeze imagini uimitoare doar cu o simplă solicitare via text.

Dezvoltarea rapidă a generatoarelor de imagini AI a declanșat deja dezbateri, deoarece instrumentele sunt „instruite” să proceseze un număr mare de imagini – dintre care multe ar putea fi protejate prin legea drepturilor de autor.

Anul trecut, o lucrare de artă generată de inteligență artificială a câștigat un premiu la Târgul de Stat din Colorado, provocând frământări în lumea artei.

Sony World Photography Awards a anunțat participarea lui Eldagsen — cu o imagine în tonuri sepia cu două femei intitulată „Pseudomnesia: The Electrician” — fiind câștigătoare la categoria sa, la mijlocul lunii martie.

Eldagsen a oferit interviuri la acea vreme, explicând cum a făcut lucrarea și spunând că vrea să declanșeze o dezbatere asupra inteligenței artificiale.

Cu toate acestea, el a scris săptămâna trecută că „imaginile AI și fotografia nu ar trebui să concureze între ele pentru un astfel de concurs” și a respins premiul.

„Am aplicat ca o maimuță obraznică, pentru a afla dacă concursurile sunt pregătite pentru participarea imaginilor AI. Nu sunt”, a scris el.

Juriul a declarat în răspunsul său inițial că a așteptat cu nerăbdare să-l implice pe artist într-o discuție despre IA, dar a retras lucrarea „în conformitate cu dorințele sale”.

Declarația juriului adaugă: „Având în vedere acțiunile sale și declarația ulterioară, menționând încercările sale deliberate de a ne induce în eroare și, prin urmare, invalidând garanțiile pe care le-a oferit, nu mai simțim că suntem capabili să ne angajăm într-un dialog semnificativ și constructiv cu el”.

Dar Eldagsen a scris pe site-ul său că a fost o „prostie” să sugereze că juriul a fost dispus să se implice.

„Au avut atât de multe opțiuni […]. Nu au folosit niciuna dintre ele”, a scris el, acuzându-i că au ignorat întrebările din mass-media și ale altor fotografi.

Ulterior, organizatorii au trimis către AFP o versiune editată a declarației, înlăturând acuzația că au fost induși în eroare, dar insistând că au fost pregătiți să se implice într-o dezbatere cu Eldagsen despre AI. (AFP)

Un grup de artiști, indignați de inteligența artificială care le copiază în câteva secunde stilurile pe care le-au dezvoltat sacrificând ani de zile, au pornit o luptă online și în instanță cu AI.

Frustrarea a izbucnit într-o comunitate artistică anul trecut, odată cu lansarea programelor de inteligență artificială generativă (AI) care pot executa comenzi precum să deseneze un câine ca Sarah Andersen sau un erou ca al ilustratoarei Karla Ortiz.

Asemenea lucrări create de AI care implică stilul sunt redate fără consimțământul, creditarea sau compensarea artistului original – cele trei C-uri aduse în centrul unei lupte pentru a schimba lucrurile.

În ianuarie, Andersen, Ortiz și alți artiști, au intentat un proces colectiv împotriva DreamUp, Midjourney și Stable Diffusion, trei modele AI generatoare de imagini cu artă găsită online.

Andersen a declarat pentru AFP că s-a simțit „violată” când a văzut prima dată un desen creat de inteligența artificială, care a copiat stilul lucrării ei din benzile desenate „Fangs”.

A reacționat cu furie și indignare pe Twitter; mesajul ei s-a viralizat și alți artiști au contactat-o împărtășindu-și propriile întâmplări.

Susținătorii procesului speră să stabilească un precedent legal în controlul modelelor AI generative care copiază stilurile artiștilor.

Artiștii doresc ca creatorii AI să fie obligați să obțină permisiunea pentru lucrările pe care le utilizează în software-ul de testare, cu opțiunea de a putea fi eliminate.

De asemenea, vor o compensație adecvată.

„Există loc pentru dialog despre cum ar trebui făcut acest lucru”, a spus Ortiz.

Compensarea ar putea lua forma unui model de licență, a gândit ea, și ar trebui să fie adecvată.

Ar fi greșit ca artiștii să „obțină câțiva cenți în timp ce compania primește milioane” de dolari, a adăugat Ortiz, care a lucrat pentru Studiourile Marvel.

– Ieftin și ușor –

Pe rețelele de socializare, artiștii împărtășesc povești despre pierderea locurilor de muncă din cauza inteligenței artificiale generative.

Un designer de jocuri video pe nume Jason Allen a câștigat anul trecut o competiție Colorado State Fair cu artă creată folosind Midjourney.

„Arta a murit, omule. S-a terminat. AI a câștigat. Oamenii au pierdut”, a spus Allen pentru The New York Times.

Muzeul Mauritshuis din Olanda a stârnit controverse prin expunerea unei imagini generate de inteligență artificială, inspirată de „Fata cu cercel de perle” a lui Vermeer.

Baletul din San Francisco, între timp, a făcut furori folosind Midjourney pentru a genera ilustrații pe care le-au folosit în materialele promoționale pentru spectacolele „Spărgătorul de nuci” din decembrie.

„Este un fel de consecință naturală a faptului că este ușor, ieftin și accesibil”, a spus Andersen. „Desigur că vor folosi această opțiune, chiar dacă nu este etic”, a adăugat ea.

Companiile AI numite în proces nu au făcut comentarii.

Fondatorul și directorul executiv al Stability AI, Emad Mostaque, a descris software-ul generativ ca pe un „instrument” care va tinde să popularizeze creația de imagine și să ofere noi „idei pentru artiști”.

Mostaque susține că va permite mai multor oameni să devină artiști.

Criticii se opun. Când o persoană solicită software-ului să deseneze în stilul unui maestru, spun ei, aceasta nu face din acea persoană un artist.

Mostaque a spus că dacă oamenii aleg să folosească AI generativ în mod neetic sau să încalce legea, „aceasta este problema lor”.

– Moartea creativității? –

Companiile care se apără de acuzația artiștilor privind drepturile de autor sunt susceptibile să pretindă „fair use”, o excepție permisă uneori atunci când e reprodusă o creație sau atunci când aceasta este doar un scurt citat.

„Cuvântul magic folosit în sistemul judiciar din SUA este <<transformator>>”, a spus avocatul și dezvoltatorul Matthew Butterick.

„Este aceasta o nouă utilizare a lucrării protejate prin drepturi de autor sau înlocuiește ideea de original pe piață?”

Artiștii apelează nu doar la tribunale, ci și la tehnologie pentru a se apăra împotriva IA generativă.

Apelată de artiști, o echipă de la Universitatea din Chicago și-a lansat săptămâna trecută un software „Glaze”, creat pentru a proteja operele originale.

Programul adaugă un strat de date peste imagini care, deși invizibile ochiului uman, „acţionează ca o momeală” pentru AI, a spus Shawn Shan, doctorandul responsabil de proiect.

Asta încă lasă artiştilor sarcina de a adopta soluția Glaze. Butterick prezice un „joc de-a șoarecele și pisica”, în timp ce producătorii de inteligență artificială găsesc modalități de a evita astfel de capcane.

Butterick este îngrijorat și de efectul AI asupra spiritului uman.

„Când în science-fiction ne imaginăm apocalipsa AI, aceasta este cu niște roboți care coboară pe un deal cu pistoale cu laser”, a spus el.

„Cred că modul în care AI va învinge umanitatea este în cazul în care oamenii pur și simplu vor renunța și nu vor mai dori să creeze lucruri noi și o vor lăsa să sugă viața umanității.”