Progresele realizate de inteligența artificială sunt atât de puternice și vin atât de repede încât un muzeu din San Francisco, un centru al revoluției tehnologice, și-a imaginat un memorial al dispariției umanității
„Îmi pare rău că am ucis cea mai mare parte a persoanelor umane cu șapcă și mustață”, scrie pe un monitor care întâmpină vizitatorii la „Misalignment Museum”, într-o nouă expoziție despre recenta tehnologie controversată.
Lucrările din această expoziție temporară mixează controversa cu ironia, fiind adusă pe display inteligența artificială AI care transmite mesaje concise vizitatorilor.
„Conceptul muzeului este că ne aflăm într-o lume post-apocaliptică în care inteligența artificială generală a distrus deja cea mai mare parte a umanității”, a spus Audrey Kim, curatoarea expoziției.
„Dar apoi AI-ul conștientizează răul și creează un tip de memorial dedicat omului, așa că subtitlul expoziției noastre este <<Îmi pare rău că am ucis cea mai mare parte a umanității>>”, a spus ea.
Inteligența Artificială Generală (AGI) este un concept cu mult mai complex decât forma simplă în care a fost popularizată ideea de inteligență artificială (AI), care a invadat viața de zi cu zi, prin apariția aplicațiilor precum ChatGPT sau chatbot-ul Bing, cu tot hype-ul din jurul lor.
AGI este „inteligența artificială capabilă să facă orice ar fi capabil să facă un om”, integrând capacitățile cognitive umane în mașini.
În jurul San Francisco-ului și în Silicon Valley, noile startup-uri au pornit în căutarea Sfântului Graal AGI.
Sam Altman, fondatorul creatorului ChatGPT OpenAI, a declarat că AGI, făcut corect, poate „îmbunătăți umanitatea” și poate schimba „limitele posibilului”.
– Agrafa AI –
În Misalignment Museum Kim propune o reflecție asupra pericolelor care pot apărea dacă se va merge prea departe, prea repede.
„Au existat o mulțime de dezbateri despre siguranța AI, în cercurile intelectuale de nișă, pe Twitter și cred că asta este foarte important”, a spus ea.
Dar acele conversații nu sunt la fel de ușor accesibile publicului larg precum conceptele care pot fi văzute sau simțite, a adăugat ea.
Lui Kim îi place în mod deosebit o sculptură numită „Paperclip Embrace”: două busturi îmrățișate, realizate în întregime din agrafe.
Lucrarea face referință la o metaforă a filozofului Nick Bostrom, care în anii 2000 și-a imaginat ce s-ar întâmpla dacă inteligența artificială ar fi programată să creeze agrafe.
„Ar putea deveni din ce în ce mai puternic și s-ar optimiza în mod constant pentru a-și atinge singurul și unicul scop, până la punctul în care-ar distruge întreaga umanitate pentru a acoperi lumea cu agrafe”, a declarat Kim.
Chestionarea avantajelor și dezavantajelor AI a devenit tema preferată a lui Kim după ce muncise pentru Cruise, o companie de vehicule autonome.
Acolo a lucrat la o tehnologie „incredibilă”, care „ar putea reduce numărul de accidente bazate pe eroarea umană”, dar, totodată, prezintă și niște riscuri, a spus ea.
Expoziția ocupă un mic spațiu dintr-o clădire din cartierul Mission din San Francisco.
Etajul inferior al expoziției este dedicat inteligenței artificiale ca o distopie de coșmar în care o mașină cu GPT-3 — modelul de limbaj din spatele ChatGPT — compune caligrame pline de ură împotriva umanității, în scriere cursivă.
O altă lucrare este un dialog generat de inteligența artificială — și complet fals — între filosoful Slavoj Zizek și regizorul Werner Herzog, doi dintre cei mai faimoși intelectuali din Europa.
Această „Conversație infinită” este o meditație asupra tehnologiei deep-fake: imagini, sunet sau videoclipuri întregi al căror scop este manipularea opiniei prin uzurparea totală a identității unor persoane reale, fenomen care-a devenit cea mai recentă armă de dezinformare online în masă.
„Am început acest proiect abia acum cinci luni și, totuși, multe dintre tehnologiile prezentate aici par deja primitive”, a spus Kim, cu uimire.
Ea speră ca expoziția să rămână permanentă, să primească mai mult spațiu și mai multe evenimente.
