Creatorul unei serii manga SF, pe cale să ajungă pe rafturile librăriilor din Japonia, declară că are „absolut zero” talent la desen, așa că a apelat la inteligența artificială pentru a crea recenta lui saga distopică.
Toate obiectele și creaturile futuriste din „Cyberpunk: Peach John” au fost generate de Midjourney, un tool AI care și-a făcut intrarea în lumea artei, împreună cu Stable Diffusion și DALL-E 2.
Fiind prima serie manga din Japonia realizată în întregime cu ajutorul inteligenței artificiale, apariția ei a ridicat o serie de întrebări cu privire la amenințarea pe care tehnologia ar putea-o avea asupra locurilor de muncă și drepturilor de autor din industria de bandă desenată niponă, care angrenează miliarde de dolari.
Autorului, care se numește Rootport, i-au trebuit doar șase săptămâni pentru a încheia seria manga de peste 100 de pagini, pe care un artist desenator priceput le-ar fi realizat într-un an, a declarat el.
„A fost un proces distractiv, mi-a amintit de loterie”, a declarat artistul de 37 de ani pentru AFP.
Rootport, un scriitor care a lucrat anterior la scenarii pentru manga, a introdus câteva combinații de mesaje text, cum ar fi „păr roz”, „băiat asiatic” și „jachetă bomber” pentru a genera imagini cu eroul poveștii în aproximativ un minut.
Apoi a aranjat cele mai bune cadre în formatul benzilor desenate pentru a produce cartea, stârnind deja un val de furie online înaintea lansării pe 9 martie la editura Shinchosha.
Spre deosebire de manga tradițională alb-negru, creația lui este complet colorată, deși chipul personajului apare uneori în forme semnificativ diferite.
Totuși, generarea de imagini AI a „deschis calea celor fără talent artistic să facă incursiuni” în industria manga – cu o condiție, să aibă o poveste bună de spus, a declarat autorul.
Rootport a mai spus că a a avut un sentiment de satisfacție atunci când instrucțiunile sale, pe care le descrie drept „vrăji” magice, au creat o imagine care se potrivea cu ceea ce și-a imaginat.
„Dar este aceeași satisfacție pe care ai simți-o când ai desenat ceva cu mâna, de la zero? Probabil că nu.”
– Anxietate –
Midjourney a fost dezvoltat în Statele Unite și a crescut în popularitate în întreaga lume după lansarea sa în 2022.
La fel ca alți generatori AI text-to-image, invențiile sale fantastice, absurde și uneori grotești pot fi izbitor de sofisticate, provocând anxietate în rândul artiștilor.
Instrumentele s-au confruntat, de asemenea, cu dificultăți juridice, start-up-ul din Londra din spatele Stable Diffusion confruntându-se cu procese în care se susține că software-ul a descărcat cantități mari de material protejat prin drepturi de autor de pe web fără permisiune.
Unii parlamentari japonezi și-au exprimat îngrijorarea cu privire la drepturile artiștilor, deși experții spun că încălcarea drepturilor de autor este puțin probabilă dacă arta AI este realizată folosind simple mesaje text, cu puțină creativitate umană.
Alții au avertizat că tehnologia ar putea fura locurile de muncă ale artiștilor manga juniori, care desenează și pictează cu minuțiozitate imagini de fundal pentru fiecare scenă.
Când Netflix a lansat un scurtmetraj animat japonez în ianuarie, folosind fundaluri generate de AI, a fost criticat în medul online pentru că nu a apelat la animatori umani.
„Posibilitatea ca asistenții artiștilor manga să fie înlocuiți (de AI) nu este nulă”, a declarat pentru AFP profesorul de la Universitatea Keio, Satoshi Kurihara.
În 2020, Kurihara și echipa sa au publicat benzi desenate asistate de inteligență artificială, în stilul regretatului pionier al manga Osamu Tezuka.
Pentru acel proiect, oamenii au desenat aproape totul, dar de atunci arta AI a devenit „de top” și este „obligată” să influențeze viitorul industriei manga, a declarat el.
– „Oamenii încă domină” –
Unii artiști manga salută noile posibilități oferite de tehnologie.
„Nu văd cu adevărat AI ca pe o amenințare, ci mai degrabă, cred că poate fi un colaborator grozav”, a declarat Madoka Kobayashi, a cărei carieră depășește 3 decade, pentru AFP.
Inteligența artificială „mă poate ajuta să vizualizez ceea ce am în minte și să sugerez idei brute, pe care apoi să le îmbunătățesc”, a spus ea.
Autorul, care pregătește și tineri artiști manga la o academie din Tokyo, susține că manga nu este construită doar pe estetică, ci și pe intrigi concepute cu inteligență.
În acea arena, „Sunt încrezător că oamenii încă domină”.
Chiar și așa, ea refuză să copieze direct imagini generate de computer, pentru că „nu știu pe a cui operă de artă se bazează”.
La Tokyo Design Academy, Kobayashi folosește figurine pentru a ajuta la îmbunătățirea desenelor în creion ale studenților, inclusiv detalii, de la mușchi până la cutele hainelor și spirale de păr.
„Arta AI este grozavă… dar găsesc mai atrăgătoare desenele umane, tocmai pentru că sunt <<dezordonate>>”, a spus studentul Ginjiro Uchida, în vârstă de 18 ani.
Programele de calculator nu captează întotdeauna expresile exagerate în mod deliberat ale unui artist manga real, iar „oamenii au încă un simț al umorului mai bun”, a spus el.
Trei editori majori au refuzat să comenteze când au fost întrebați dacă inteligența artificială ar putea perturba industria manga din Japonia.
Rootport se îndoiește că manga realizată în totalitate cu ajutorul inteligenței artificiale va deveni vreodată mainstream, deoarece artiștii adevărați sunt mai buni în a se asigura că ilustrațiile lor se potrivesc contextului.
Dar, „de asemenea, nu cred că manga, fără AI, va rămâne dominantă pentru totdeauna”. (AFP)
