La prima vedere pare a fi doar o interpretare modernă a capodopera lui Johannes Vermeer „Fata cu cercel de perle”. Dar la o privire mai atentă lucrurile devin puțin ciudate.
În primul rând, în imaginea expusă în muzeul Mauritshuis din orașul olandez Haga, apar doi cercei strălucitori. Și pistruii de pe chipul ei au o nuanță roșiatică ușor inumană.
Acest lucru se datorează faptului că lucrarea — una dintre numeroasele reproduceri ale fanilor după originalul din 1665, care, în prezent, este împrumută și expusă în cea mai mare expoziție Vermeer de la Rijksmuseum din Amsterdam — a fost realizată cu ajutorul inteligenței artificiale (AI).
Apariția lucrării a stârnit dezbateri aprinse, dacă aceasta poate fi prezentă pe simezele „sfinte” ale muzeului Mauritshuis — și dacă aceasta ar trebui să fie catalogată drept artă.
„Este controversată, așa că oamenii sunt pentru sau împotrivă”, a declarat pentru AFP Boris de Munnick, ofițerul de presă al Mauritshuis.
„Oamenii care au ales asta, le-a plăcut, știau că este AI, dar și nouă ne-a plăcut creația. Așa că am ales-o și am expus-o”.
– „Frankensteinish” –
Creatorul digital din Berlin, Julian van Dieken, a trimis imaginea după un apel al muzeului Mauritshuis care a cerut oamenilor să trimită versiunile lor după celebrul tablou pentru o instalație numită „Fata mea cu perlă”.
Van Dieken a declarat că a folosit instrumentul AI Midjourney — care poate genera imagini complexe pe baza unui text, folosind milioane de imagini de pe internet — și Photoshop.
Mauritshuis a ales-o din alte cele cinci imagini selectate din 3.482 primite de la fani, care vor fi tipărite și expuse în camera în care este găzduită în mod obișnuit „Fata cu cercel de perle”.
„Este suprarealist să-l vezi într-un muzeu”, a scris van Dieken pe Instagram.
Artiștii amatori au vârste cuprinse între trei și 94 de ani, înfățișând „Fata” în diverse stiluri, de la o păpușă, la un dinozaur sau un fruct.
Dar decizia de a alege o imagine generată de AI a stârnit reacții negative.
Artista olandeză Iris Compiet a comentat în feed-ul de pe Instagram al expoziției Mauritshuis că a fost o „rușine și o insultă incredibilă”, iar mulți alții au dat buzna.
„Este o insultă adusă moștenirii lui Vermeer și, de asemenea, oricărui artist care creează. Venind de la un muzeu, este o adevărată palmă în față”, a declarat Compiet pentru AFP.
Ea a spus că instrumentele AI încalcă drepturile de autor ale altor artiști prin utilizarea lucrărilor lor ca bază pentru imagini generate artificial, precum și prin eliminarea datelor utilizatorilor de internet în general.
A descris imaginea drept „aproape un Frankensteinish”.
Artista Eva Toorenent, de la Breasla Europeană pentru Reglementarea Inteligenței Artificiale, a criticat ceea ce ea a numit „tehnologie lipsită de etică”.
„Fără munca artiștilor umani, acest program nu ar putea genera deloc lucrări”, a spus ea ziarului olandez De Volkskrant.
– „Ce este arta?” –
„Este o întrebare atât de dificilă – ce este artă și ce nu este artă?” a spus de Munnick de la Mauritshuis.
Muzeul, a cărui colecție se mândrește cu trei Vermeer și aproape o duzină de Rembrandt, nu și-a propus în mod deliberat să facă o declarație artistică despre AI, a spus el.
„În opinia noastră, credem că este o imagine frumoasă, credem că este un act creativ”, a spus el. „Nu suntem muzeul care discută dacă AI aparține unui muzeu de artă.”
El a recunoscut totuși că „de aproape, vezi că pistruii sunt puțin înfricoșători”.
Vizitatorii muzeului Mauritshuis au avut păreri împărțite în mod egal, a adăugat el.
„Cei mai tineri tind să spună, este inteligență artificială, nimic nou. Oamenii în vârstă spun uneori că preferă picturile tradiționale”.
Mauritshuis așteaptă întoarcerea adevăratei „Fete” în aprilie, a adăugat el. Faima picturii a crescut în ultimii ani datorită unui roman din 1999 al autoarei americane Tracy Chevalier și a unui film de la Hollywood.
„Ei bine, e frumoasă în expoziția (de la Rijksmuseum)… Dar vom fi foarte fericiți când va reveni acasă”.
