E puțin probabil ca maestrul olandez Johannes Vermeer să fi avut șansa să-și vadă picturile adunate într-un singur loc și expuse laolaltă.
Rijksmuseum din Amsterdam a reunit 28 dintre capodoperele lui Vermeer din întreaga lume în cea mai exhaustivă expoziție dedicată artistului de secol XVII.
Curatorii speră ca expoziția, care prezintă aproximativ trei sferturi din creația sa modestă de aproximativ 35 de picturi, va aduce, de asemenea, mai multă lumină asupra enigmaticului creator al „Fetei cu cercel de perlă” și-al „Lăptăresei”.
„Niciodată în istorie n-au fost adunate la un loc 28 de picturi ale lui Vermeer”, a declarat directorul general al Rijksmuseum, Taco Dibbits, pentru AFP.
Picturile lui Vermeer, renumite atât pentru măiestria cu care artistul a folosit lumina și culorea, cât și pentru scenele diurne de interior, dar evocative, ies în evidență pe pereții galeriilor întunecate de la Rijksmuseum.
Lucrările au fost împrumutate din muzee și colecții din întreaga lume, inclusiv din Washington, New York, Tokyo, Londra, Paris, Dublin.
„Este o reuniune foarte fericită”, a spus Dibbits.
Știrea a fost primită cu interes, Rijksmuseum a vândut deja 200.000 de bilete pentru vernisajul expoziției de vineri, care va fi deschisă până pe 4 iunie.
– ‘Minunată’ –
O altă atracției a expoziției este misterul din jurul personajului numit „Sfinxul din Delft”.
Vermeer (1632-1675) s-a născut într-o familie de comercianți calvini, dar s-a convertit la catolicism după ce s-a căsătorit cu o femeie înstărită, cu care a avut 11 copii.
Există foarte puține documente păstrate din timpul vieții sale și, în comparație cu alți artiști olandezi ai „Epocii de Aur”, precum Rembrandt, opera sa a fost rămasă în obscuritate până la recuperarea din secolul al XIX-lea.
Vermeer a ajuns la statutul de „megastar” odată cu publicarea romanului „Fata cu un cercel de perlă” al autoarei americane Tracy Chevalier, bazat pe tabloul care a fost împrumutat pentru expoziția de la Mauritshuis, Haga.
Cartea a dat naștere și unui film la Hollywood, în 2003, cu Scarlett Johansson și Colin Firth în rolurile principale.
„Minunată, este minunată”, a spus Chevalier pentru AFP după vizionarea expoziției.
„Sunt atât de fericit că oamenii vor vedea aceste opere împreună și că-și vor putea construi o imagine proprie despre Vermeer, așa cum a fost”, a spus autoarea.
Unul din subiectele recurente regăsite în majoritatea lucrărilor lui Vermeer urmărește reprezentarea figurii feminine, personajele fiind adesea surprinse scriind scrisori sau cântând la un instrument muzical. Chevalier a declarat că artistul „reprezenta femeile în cea mai bună lumină posibilă, la propriu și la figurat”.
Preferata ei din expoziție — în afară de „Fata cu cercel de perlă”, desigur — a fost „Dantelăreasa”, o lucrare minusculă de o frumusețe rară, împrumutată de Luvru din Paris, a spus ea.
– ‘Timpul stă’ –
Printre punctele de atracție se numără, de asemenea, și trei lucrări din Colecția Frick din New York: „Tânără citind o scrisoare la fereastră”, o lucrare recent restaurată, adusă din Dresda, și „Femeie ținând o balanță” de la National Gallery din Washington DC.
Curatorii, care spun că este o expoziție „istorică”, apreciază în mod special la Vermeer măiestria sa de-a crea lumi liniștite și atât de realiste, încât privitorul se poate pierde în imagine.
„Trăim într-o lume, astăzi, care este atât de agitată”, a spus Dibbits.
„A avut peste 10 copii, un război se petrecerea în afara Europei, și totuși el creează aceste spații ideale în care timpul stă pe loc”.
Expoziția a întâmpinat presiuni cu privire la autenticitatea uneia dintre lucrările sale – „Fata cu flaut” – aceasta fiind pusă sub semnul întrebării de galeria care a împrumutat-o.
Galeria Națională de Artă din Washington a declarat anul trecut că a fost pictată probabil de un „asociat de studio al lui Vermeer”, dar Rijksmuseum crede că este autentic.
„Este foarte important să avem aceste dialoguri”, a spus Dibbits.
Magia maestrului este încă fermecatoare pentru Rijksmuseum.
„Pentru mine personal, Vermeer este unul dintre cei mai mari artiști din lume”, a spus Gregor Weber, șeful departamentului de arte plastice al Rijksmuseum și autorul unei cărți recente, în care susține că Vermeer a fost influențat de întâlnirea cu o cameră stenopeică, prezentată pentru întâia dată de preoții iezuiți.
„A avea trei sferturi din opera sa împreună aici, în Amsterdam, sub un singur acoperiș reprezintă încoronarea muncii mele.” (AFP)
