Kunsthaus Zurich, unul dintre cele mai importante muzee de artă din Elveția, a lansat marți o nouă analiză menită să clarifice dacă vreuna dintre operele de artă sunt parte din patrimoniul cultural jefuit de naziști.
Ann Demeester, care a preluat funcția de director al muzeului în ianuarie, și-a propus să se confrunte cu această problemă spinoasă a provenienței și artei confiscate de Germania nazistă.
Muzeul a declarat că dorește o comisie națională independentă înființată special pentru a investiga proprietățile culturale jefuite ca urmare a persecuției naziste.
Între timp, a declarat că-și înființează propria comisie internațională de experți independenți în acest an.
„Obiectivul nostru primordial trebuie să fie întotdeauna analiza profesională a originilor lucrărilor pe care le deținem”, a spus Philipp Hildebrand, președintele Zurcher Kunstgesellschaft, asociația de artă care deține colecția și supraveghează muzeul.
„(Trebuie) să permitem soluții juste și echitabile acolo unde există indicii de fond ale proprietăților culturale confiscate ca urmare a persecuției naziste.”
„Suntem conștienți că acesta va fi un proces lung și complex”, a declarat Hildebrand, fost președinte al băncii centrale elvețiene.
Muzeul a spus că va înscrie propria colecție, precum și noile achiziții în procedura de analiză a provenienței.
„Va fi revizuită proveniența lucrărilor create înainte de 1945, care și-au schimbat colecționarii între ianuarie 1933 și mai 1945”, a spus muzeul, referindu-se la anii de control nazist din Germania vecină.
Demeester, fostul director belgian al Muzeului Frans Hals din Țările de Jos, a spus că Kunsthaus Zurich trebuie să fie proactiv și transparent în ceea ce privește cercetarea provenienței.
„Ca muzeu, avem o mare responsabilitate socială”, a spus ea, adăugând: „La fel de important ca cercetarea în sine este ceea ce vom face cu rezultatele”.
Muzeul s-a confruntat cu critici în 2021, când a deschis o nouă aripă pentru a găzdui colecția comerciantului de arme Emil Buhrle, care și-a făcut averea în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Industriașul de origine germană a devenit cetățean elvețian naturalizat în 1937 și a murit în 1956, după ce a înființat una dintre cele mai prestigioase colecții private de artă din Europa.
Fundația Buhrle însăși a confirmat că 13 tablouri achiziționate s-au dovedit a fi parte din cele jefuite de naziști de la proprietarii evrei din Franța.
În urma unor procese, în anii 1940, Buhrle a returnat toate cele 13 piese proprietarilor lor de drept și apoi a răscumpărat nouă dintre ele, a declarat fundația.
Colecția a fost expusă pentru mult timp într-un muzeu privat de la periferia orașului Zurich, dar s-a decis mutarea acesteia în urma furtului spectaculos din 2008 a patru capodopere din secolul al XIX-lea.
