Leonardo da Vinci, pictorul „Mona Lisei” și un simbol al Renașterii, era doar pe jumătate italian, mama sa fiind o sclavă din Caucaz, a dezvăluit marți o nouă cercetare.
Mama lui Da Vinci a fost considerată multă vreme a fi o țărancă toscană, dar profesorul de la Universitatea din Napoli Carlo Vecce, un specialist în marii maeștri, crede că adevărul este mai complicat.
„Mama lui Leonardo a fost o sclavă circasiană… luată din casa ei din Munții Caucaz, vândută și revândută de mai multe ori la Constantinopol, apoi la Veneția, înainte de a ajunge la Florența”, a declarat pentru AFP la lansarea noii cărți.
În orașul italian, a cunoscut un tânăr notar, Piero (Peter) da Vinci, „și fiul lor se numea Leonardo”.
Descoperirile lui Vecce, care a petrecut decenii ca cercetător al lui da Vinci și curator al lucrărilor sale, se bazează pe arhivele orașului Florența.
Acestea au stat la baza unui nou roman — The Smile of Caterina, the mother of Leonardo (Zâmbetul Caterinei, mama lui Leonardo) — punând totodată într-o nouă lumină biografia artistului.
Orice nouă descoperire despre da Vinci este contestată aprig de mica lume a experților care îl studiază, dar Vecce insistă că dovezile există.
Printre documentele pe care le-a descoperit se numără unul scris de însuși tatăl lui da Vinci, document legal de emancipare pentru Caterina, „pentru a-și recupera libertatea și a-și recupera demnitatea umană”.
– „Spiritul libertății” –
Acest document este datat în 1452 și a fost prezentat marți la o conferință de presă la sediul editurii Giunti din Florența.
A fost scris de „bărbatul care a iubit-o pe Caterina când era încă sclavă, care i-a oferit acest copil pe nume Leonardo și (a fost) și persoana care a ajutat-o să devină liberă”, a spus Vecce.
Propunerea sa schimbă radical perspectiva asupra lui da Vinci, despre care se credea că ar fi fost produsul unei aventuri dintre Peter da Vinci și o altă femeie, tânăra țărancă toscană Caterina di Meo Lippi.
Născut în 1452 în mediul rural din afara Florenței, da Vinci și-a petrecut viața călătorind prin Italia înainte de a muri la Amboise, Franța, în 1519, la curtea regelui Francisc I.
Vecce crede că viața dificilă a mamei sale „migrante” a avut un impact asupra muncii fiului ei genial.
„Caterina i-a lăsat lui Leonardo o mare moștenire, cu siguranță, spiritul libertății”, a spus el, „care îi inspiră toată munca sa științifică intelectuală”.
Da Vinci a fost un polimat, un artist care a stăpânit mai multe discipline printre care sculptura, desenul, muzica și pictura, dar și ingineria, anatomia, botanica și arhitectura.
„Nu lasă nimic să-l oprească”, a spus Vecce.
Unii ar putea considera ideea că acest simbol al „omului renascentist” a fost produsul unei astfel de uniuni prea bună pentru a fi adevărată.
Însă Paolo Galluzzi, istoric al lui Da Vinci și membru al prestigioasei academii științifice Lincei din Roma, a spus că este „de departe cea mai convingătoare”.
Acesta a subliniat, în declarația sa pentru AFP, calitatea documentelor descoperite de colegul său, adăugând că „trebuie să rămână un minim de îndoială, pentru că nu putem face un test ADN”.
Galluzzi a declarat că nici nu a fost surprins.
Perioada în care s-a născut da Vinci marchează „începutul modernității, schimburile dintre oameni, culturi și civilizații care au dat naștere lumii moderne”, a spus el. (AFP)
