Pentru a deveni păpușar la renumitul teatru de păpuși din Salzburg, se spune că ia tot atât timp cât ai avea nevoie să devii doctor.
Mânuirea iscusită a păpușilor, pentru a obține mișcări uimitor de grațioase și realiste, cere ani de zile de pregătire, motiv pentru care opera teatrului austriac este parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.
„Este ca și cum ai cânta la un instrument. Nu te poți gândi la ce sfoară să tragi în timpul spectacolului”, a spus Edouard Funck, păpușar și designer de costume.
Majoritatea păpușilor au la îndemână cel puțin 11 sfori, în acest fel reușind să le apropie cu naturalețe să „se sărute, să se îmbrățișeze, să se lovească, (sau) orice dorim”.
Unele păpuși mai complicate au zeci de sfori și tije, fiind nevoie de cinci oameni pentru a le opera, a mai spus interpretul de 34 de ani, născut în Franța.
Mișcările lor sunt atât de subtile, încât publicul crede uneori că unei marionete i s-au „mișcat buzele”, a spus Funck, când, de fapt, e doar „iluzia care se creează pe scenă”.
– Ucenicie îndelungată –
Fondatorul teatrului, sculptorul austriac Anton Aicher, a inventat o bară de control pentru a manipula păpușile în urmă cu un secol.
„Deoarece bara de control are o dimensine redusă, le putem face pe păpuși să interacționeze îndeaproape”, a spus Funck.
Păpușarii creează ei înșiși păpușile, petrecându-și diminețile proiectând, sculptând și îmbrăcându-le.
În ciuda uceniciei îndelungate, teatrul nu întâmpină probleme să găsească noi recruți, a spus Funck, el visând să fie păpușar din copilărie.
Ilse Laubbichler, în vârstă de 79 de ani, care vine la teatrul de păpuși din copilărie, și-a luat cei patru nepoți să vadă împreună pentru prima dată „Albă ca Zăpada”.
„Îmi plac personajele, mișcarea păpușilor – aceasta este o adevărată artă”, a spus ea.
