(Balikpapan, Indonezia) Drumul întortocheat care duce la viitoarea capitală a Indoneziei este mărginit de păduri tropicale dense și porțiuni înguste de plantații, presarate ici, colo cu maimuțe care se bucură sa lenevească pe asfalt.
Situată în estul insulei Borneo – a treia insulă ca mărime din lume – Nusantara urmează să înlocuiască Jakarta ca centru politic la Indoneziei până la sfârșitul anului 2024, acesta din urmă fiind afectată de poluare și de scufundarea solului.
Însă cele două ore de mers cu mașina de la orașul Balikpapan până la „Punctul Zero” al orașului Nusantara dezvăluie amploarea potențialului impact al noii capitale asupra biodiversități care găzduiește mii de specii de plante animale.
Construcțiile la noua capitală sunt programate pentru a începe în acest an. Însă ecologiștii avertizează că procesul de construire a unei metropole va duce inevitabil la defrișări masive într-una dintre cele mai mari și mai vechi porțiuni de pădure tropicală din lume. Se estimează că această zonă are o vechime de peste 100 de milioane de ani.
„Va fi un dezastru ecologic uriaș”, a declarat pentru AFP Uli Arta Siagian, militant al Walhi, grupul dedicat protejării mediului.
Insula, pe care indonezienii o numesc „plămânii lumii” și care este împărțită cu Malaezia și Brunei, găzduiește maimuțe cu trompă, leoparzi-de-copac, macaci cu coadă de porc, lilieci și cea mai mica specie de rinoceri de pe planetă.
Până în 2045, guvernul indonezian spune că Nusantara va găzdui aproximativ 1.9 milioane de locuitori, de două ori mai mulți decât populația orașului Balikpapan. Nusantara va aduce astfel un val de activități umane și industriale în inima zonei Borneo.
Relocarea capitalei în zona cu o arie de 2.560 de kilometri pătrați vine după alte mutări asemănătoare. Brazilia a mutat capitala în orașul Brasilia – mutare considerată un eșec al utopiei urbane – și Myanmarul și-a mutat capitala în orașul-fantomă Naypyidaw.
Schimbările drastice ale topografiei terenului și dezastrele provocate de om care ar putea urma „vor fi severe și mult mai greu de atenuat în comparație cu dezastrele naturale”, a spus Siagian.
Indonezia are, de asemenea, unele dintre cele mai ridicate procente în ceea ce privește defrișarea, acțiune în strânsă legătură cu mineritul, agricultura și cu tăierile ilegale din păduri.
De altfel, țara este acuzată că a permis unor firme să-și desfășoare activitatea în Borneo fără ca acestea să fie supravegheate de autorități.
Totuși, guvernul spune că își dorește să extindă dezvoltarea economică în tot statul arhipelag. Și să se îndepărteze de Jakarta înainte ca orașul să se scufunde din cauza extracției excesive a apelor subterane.
„Lucrăm în armonie cu natura”
Președintele indonezian Joko Widodo a prezentat o viziune utopică a unui oraș „verde” de patru ori mai mare decât Jakarta, unde locuitorii să facă naveta cu autobuze electrice.
Bambang Susantono, șeful acestui viitor oraș, și-a prezentat planul inițial în fața jurnaliștilor la mijlocul lunii decembrie. El a promis, de asemenea, zero emisii de carbon până în 2045, în ceea ce a denumit ca fiind primul oraș forestier sustenabil din lume.
Arhitectul Sofian Sibarani este responsabil cu realizarea unui master plan pentru noul oraș, el conturând totul, de la hărți rutiere la un sistem de transport. Arhitectul a insistat că planul său prevede „un minim de schimbări asupra mediului”.
Sibarani a prezentat povestea unei metropole care răsare din junglă, mai degrabă decât să o înlocuiască cu totul.
„Încercăm să realizăm un oraș care este în armonie cu natura, în loc să lucrăm împotriva ei”, a spus el.
Planurile inițiale ale noului oraș includeau un parlament, case pentru muncitori, un baraj, o moschee și un palat prezidențial în forma pasării mitice Garuda.
Experții, printre care și Sibarani, au avertizat totuși autoritățile cu privire la construcțiile făcute pe repede înainte.
„Îngrijorarea mea este că dacă acest proiect se grăbește vor exista multe compromisuri”, a spus el.
„Ne-au șters urmele”
Orașul Nusantara ar putea, de asemenea, să forțeze mutarea comunităților indigene stabilite aici de generații.
Sibukdin, un lider local al tribului indigen Balik, sta într-o casă de lemn, pe terenul marcat pentru oraș. Și-a exprimat temerile cum că dezvoltarea orașului îi va alunga semenii.
Ca multe alte grupuri indigene din Borneo, mii de membri ai tribului Balik se bazează pe pădure pentru a-și îndeplini nevoile zilnice.
Mai mult de 90% din pădurea pe care tribul o folosește pentru vânătoare și hrană a fost deja pierduta din cauza activității comerciale începută din anii 1970, a spus Sibukdin.
Totodată, un cimitir tribal din apropiere a fost demolat din cauza construcției barajului, lăsându-i „inima frântă”
„Ne-a șters urmele”, a spus el.
În timp ce oficialii promit să respecte drepturile indigenilor și să-i despăgubească pe cei afectați de construirea orașului Nusantara, oficialii provinciali au spus ca vor verifica toate cererile legate de expropriere și vor accepta doar dovezi de proprietate.
În schimb, Sibukdin spune că nu toate zonele tribului Balik au fost recunoscute oficial.
„Când noua capitală va fi gata, noi unde o să mergem?”, se întrebă el.
Amenințare la adresa animalelor
În timp ce Susantono susține că prima etapă va fi terminată până anul viitor, orașul nu va fi gata decat după câțiva zeci de ani.
Proiectul este estimat la 466 de trilioane de rupii indoneziene (30 de miliarde de dolari), dintre care, conform unei estimări guvernamentale, aproximativ 20% din sumă va fi acoperită din banii contribuabililor.
Jakarta a încercat să atraga potențiali investitori, printre care Arabia Saudită și China, promițând scutiri fiscale mari pentru a acoperi costul.
Statul a reușit să asigure sprijinul a trei dezvoltatori imobiliari care vor finanța locuințe în valoare de 41 de trilioane de rupii (2.6 miliarde de dolari), a declarat pentru AFP secretarul autorității de la Nusantara, Achmad Adiwijaya.
Totuși, finanțarea s-a dovedit evazivă, cu puține angajamente asumate. Conglomeratul tehnologic japonez SofBank și-a retras sprijinul pentru proiect în martie, fără a da prea multe detalii.
Asta a lăsat Indonezia cu o luptă dificilă pentru a găsi rapid banii pentru a deschide mai repede porțile orașului Nusantara înainte de terminarea mandatului lui Widodo, stârnind astfel temeri că Jakarta ar putea recurge la metode drastice de economisire.
Eka Permanasari, profesor de design urban la Universitatea Monash din Indonezia, a avertizat că încă mai sunt o mulțime de „lucruri care trebuie făcute”.
Viața se schimbă deja în rău pentru populația animalelor din zonă.
De când a fost anunțată relocarea capitalei, invaziile ilegale s-au intensificat într-un sanctuar de urangutani care găzduieste aproximativ 120 de maimuțe pe terenul marcat pentru viitoarea expansiune a capitalei Nusantara.
„Minele și speculatorii de terenuri ne invadează locul”, a spus Jamartin Sihite, directorul executiv al Fundației Borneo Orangutan Survival (BOSF).
Aproximativ 40% din suprafața împădurită de 1.800 de hectare a sanctuarului administrat de BOSF a fost distrusă în ultimii ani, inclusiv de o mină ilegală construită acolo, arată Sihite.
Creșterea activităților amenință o gamă variată de animale și vegetație din această pădure străveche.
Agus Bei, care conduce o rezervație de mangrove, a avertizat că taierea pentru profit a acestor întinderi verzi ar lăsa o urmă de neșters.
„Următoarea generație va putea doar să audă povești despre pădurile acestea”, spune el în timp ce stă în umbra arborilor de mangrove pe care îi protejează. (AFP)
